Andronik
Mușchii suboccipitali: frământare circulară cu degetele mari
Așază palmele pe ceafă – ca și cum ți-ai sprijini propriul cap. Patru degete stau deasupra, degetele mari coboară spre baza craniului. Oprește-te o secundă și doar simte: sub degetele mari se palpează două benzi dense.
Sunt patru mușchi minusculi, care nu mișcă capul, ci îl țin. Lucrează în fiecare secundă cât ești treaz – și aproape niciodată nu se odihnesc. De aici vine senzația de seară a unui cerc strâns în jurul capului.
Începe să descrii un cerc lent. Unu, doi. Presiunea se simte clar, dar e confortabilă; pe expirație o poți adânci puțin – țesutul cedează tocmai pe expirație. Ai grijă ca degetul să nu alunece pe piele, ci s-o deplaseze odată cu el: nu lucrăm cu suprafața, ci cu ce se află sub ea. Zece-cincisprezece cercuri, apoi coboară puțin și repetă.
Când tensiunea pleacă, nu se schimbă doar ceafa. Fruntea se netezește, umerii coboară, respirația devine mai profundă – pielea capului și fața sunt legate de o singură membrană, iar ce se eliberează în spate se ridică în față.
Un minut pe zi. Acesta e primul punct al programului – de la el pornește tot restul.